Băiuț la superlativ: Aici a funcționat cel mai mare Institut de Vaccinuri din Europa de Est; 22 curiozități legate de localitatea maramureșeană!

Superba localitate maramureșeană Băiuț, cuibărită în inima Munților Lăpuș și purtând inedita poreclă ”La capătul lumii”, care a devenit între timp și un inedit brand local, este tot mai prezentă în ultimii doi, trei ani în media locală și națională ca fiind o zonă a superlativelor în ceea ce privește atractivitatea din foarte multe puncte de vedere.

Deoarece sunt foarte multe lucruri inedite legate de această localitate voi încerca să enumăr câteva puncte de interes mai importante care țin de istoria localității, de bogăția naturii, de multiculturalitate etnică și religioasă și nu în ultimul rând de curiozități care pot deveni puncte de atracție turistică.

Satul Băiuț este atestat documentar în anul 1315 având preponderent o activitate de exploatarea minereurilor auro-argintifere și care a continuat de-alungul a sute de ani.

1. Din punct de vedere mineralogic Băiuțul este renumit datorită mineralului ”Stibina de Băiuț”, o varietate de antimonit cu ace groase întâlnită în galeriile minelor din localitate.
2. Forma de proprietate care a funcționat foarte multă vreme la Băiuț a fost embaticul, o arendare a unei proprietați pe termen lung, în intervalul căruia arendașul beneficiază de toate drepturile de proprietate.
3. Pe raza localității Băiuț întâlnim cea mai mare pădure seculară cvasivirgină în amestec și care generează o cantitate enormă de biomasă. Această biomasă sechestrează foarte mult dioxid de carbon din atmosferă, crescând cantitatea de oxigen din atmosferă.
4. Datorită prezenței pădurii seculare din jurul localității, Băiuțul se califică ca fiind una din localitățiile cu cel mai curat aer din România.
5. Calitatea aerului se răsfrânge asupra sănătății populației, Băiuțul având din punct de vedere statistic un procent dublu de persoane între 80 și 100 de ani față de media pe țară, iar anumite boli au o incidență foarte scăzută în zonă.
6. Natura generoasă a zonei ne oferă și câteva curiozități pentru cei pasionați de Științele Naturii. Pe raza comunei Băiuț cresc nu mai puțin de 8 specii de orhidee spontane.
7. Mlaștina Tăul Negru este o rezervație naturală în care vegetează planta carnivoră Roua cerului (Drosera rotundifolia).
8. Mlaștina Tăul lui Burzo este cea mai mare mlaștină de turbă în pantă din Europa.
9. În Băiuț întâlnim două specii de fluturi noi pentru știintă descoperite în anul 1850 dintre care una poartă numele localității (Cidaria băjutzaria).
10. În perioada anilor 1960-1970 s-a încercat experimental introducerea în cultura forestieră a României a bradului Douglas (Pseudotsuga Mensiensis) care crește spontan în America de Nord (Alaska). S-a aclimatizat cu succes la Băiuț datorită condițiilor climatice de aici.
11. Academicianul E Nyarady descoperă în zona Dosul Pietrelor de Moară la Băiuț, în anul 1951, o nouă varietate de mur sălbatec (Rugus candicans var. Serratifolia), fiind unică în lume.
12. Dr. Radu Călinescu descrie în lucrarea sa Sciuridele din RPR, în anul 1956, varietatea rară de veveriță (Sciurus vulgaris) de culoare neagră în zona Băiuț.
13. Prof. Dr. Anișoara Sălăgeanu, renumit micolog din România și care a descris flora speciilor de ciuperci din întreaga țară, descrie Băiuțul ca fiind zona cu cea mai mare densitate de ciuperci din România, descriind de aici 4 specii de ciuperci noi pentru știință. Amintește de asemenea că minerii din Băiuț consumă ciuperci care se albăstresc la atingere, considerate necomestibile în alte zone din țară.
14. În anul 1862, geologul austriac Franz Posepny descoperă în peștera de la Poiana Botizii, ulterior denumită Peștera cu Oase, fosile de urs de cavernă (Ursus spelaeus) și leopard de peșteră.
15. Tot în secolul al XIX-lea naturalistul austriac Johann von Haidinger, bun prieten cu muzicianul Joseph Haydn vine la Băiuț și descoperă fosilele unei broaște țestoase marine (Chelonia midas) care trăiește și acum în largul coastelor Mării Caraibelor.
16. În anul 1801 Johann Christian Baumgarten din Sibiu, medicul personal al guvernatorului Transilvaniei Samuel von Bruckental, fiind un pasionat botanist descoperă pe Muntele Prislop din Băiuț specia Achilea distans.
17. Ignatz von Born, cel mai bun prieten al renumitului muzician Johann Amadeus Mozart, locuiește o perioadă la Băiuț unde descrie mai multe minerale. Mozart îi dedică lui Ignaz von Born opera Flautul fermecat numindu-l ca fiind personajul Sarastro din opera respectivă.
18. Cel mai mare Institut de Vaccinuri din Europa de Est a fost cel de la Băiuț, construit de medicul armean, Dr. Intze Bela. Dr. Intze a produs începând cu anul 1900 cel mai eficient vaccin împotriva variolei. Devenind foarte renumit , Institutul din Băiuț avea propria revistă care se publica la Amsterdam. Se spune că toata armata română din perioada Primului Război Mondial a fost vaccinată împotriva variolei cu vaccin produs la Băiuț. Variola este singura boală care a fost eradicată prin vaccinare iar Băiuțul a avut aici și partea ei de contribuție.
19. Din punct de vedere confesional, o lungă perioadă de timp, Băiuțul a fost singura localitate din țară unde credincioșii romano-catolici și ortodocsi țineau slujba religioasă în aceeași biserică. Slujbele se făceau prin rotație, o duminică începeau slujba religioasă romano-catolicii iar în cealaltă ortodocsii. La începutul slujbelor religioase ortodoxe, pe un sistem de role se cobora iconostasul în fața altarului.
20. În Băiuț a existat la începutul secolului al XX-lea una din cele mai renumite școli de muzică din județul Maramureș. Se studia muzică instrumentală, în special pentru fanfara minerilor, școala fiind vizitată și de către elevi din Cavnic și Baia Sprie. Tradiția muzicală a Băiuțului continuă și în ziua de astăzi prin organizarea în perioada estivală a concertelor de muzică de mai multe genuri și care adună anual mii de participanți , aducând un aport mare la vizibilitatea localității.
21. Din punct de vedere lingvistic, Băiuțul datorită multiculturalității și mai ales interculturalității și-a dezvoltat un limbaj specific local numit și limba ”băiuțană”, unde în construcția propoziților găsim amestecate cuvinte din limba română, maghiară, germană și chiar slovacă.
22. Ca și o curiozitate gastronomică specifică zonei Băiuț este ”Plăcinta cu răcuină”, răcuina fiind o plantă din flora spontană.

Mai sunt desigur și alte curiozități care fac ca acestă frumoasă localitate să fie tot mai prezentă pe harta destinaților turistice. Vă invităm deci să veniți la Băiuț! ”La capătul lumii – locul unui nou început”! Vom reveni!