Skip to content Skip to footer
primar-new2

Maciuc Viorica

Primarul Comunei Băiuț

Cuvântul Primarului

Dragi cetățeni ai comunei Băiuț,

Ca sa cunosti localitatea noastra trebuie sa poposesti macar pentru cateva ore sau mai mult, pentru ca ochii tai sa poata fi mangaiati de frumusetea peisajului, auzul tau sa fie stimulat de cantecul pasarilor si murmurul apelor, pentru ca sa te poti bucura de generozitatea naturii din aceasta zona, de ospitalitatea si bunatatea oamenilor locului.

Vă mulțumim că ați ales să ne vizitați!

Anunțuri

Vezi mai mult

Compartimente

Vezi mai mult

Formulare

Vezi mai mult

Populație

2340

Gospodării

1190

Nr. Școli

1

Nr. Grădinițe

1

Persoane din institutie:

Primar: Maciuc Viorica
Viceprimar: Pintea Cecilia
Secretar General: Pop Aurelian
Contabil: Rozenbaum Meda

Ora

21:50

113

Evenimente locale

Obiective Turistice

Rezervația naturală “Peștera cu Oase” (0,5 ha)

Descoperită în anul 1862 de geologul austriac Franz Posepny, este situată la aprox. 3 km din drumul principal spre satul Poiana Botizii.

Formată în calcare jurasice, cu forme concreționare rezultate prin depunerea bicarbonatului de calciu în urma evaporării apei din soluțiile bicarbonate.

Resturile fosile ale ursului de cavernă "ursus spaeleus" (de unde provine și numele), descoperite aici, dovedesc că rigorile iernii din perioada glaciară pleistocenă s-au manifestat din plin și pe plaiurile acestor munți mici, nu numai în etajele superioare ale masivelor carpatice înalte. Datorită existenței acestor resturi fosile, peștera a fost declarată rezervație speologică de mare interes științific și paleontologic..
pestera-cu-oase_630
poza-pesteracuoase

Rezervația "Tăul Negru" (Strâmbu Băiuț)

Situată în apropierea izvoarelor Văii Chelementului, este o turbărie oligotrofă în care vegetează planta carnivoră Roua Cerului (Drosera Rotundifolia).

Izvorul mineral pulsatoriu (borcutul) din Poiana Botizii - situat la confluența V. Poienii și V. Cizma, aprox. 3 km nord de centrul localității, a fost descoperit în anul 1969 prin executarea unui foraj de cercetare.

Pulsurile au o periodicitate de 10-12 minute, cu o ridicare a nivelului apei de 30–40 cm (inițial era de peste 1m, un adevarat "gheizer"). Izvorul face parte din aureola mofetică Oaș-Gutâi-Țibleș iar pulsurile sunt datorate acumulării gazelor (CO2 si H2S) în încăperi subterane naturale, până ce presiunea gazelor o depașește pe cea a coloanei de apă, iar prin ieșirea bruscă a gazelor la suprafață este antrenată și coloana de apă minerală.
dsc_7075
poza-taulnegru

Biserica de lemn "Sf. Petru si Pavel" (Poiana Botizii)

Construită în anul 1830. Este o realizare tehnico-materială deosebită, reprezentând chintesența îndelungatei evoluții a civilizației lemnului, caracteristică a acestei regiuni.

Prof. dr. Anișoara Sălăgeanu, renumit micolog din Romania care a descris flora speciilor de ciuperci din întreaga țară, descrie Băiuțul ca fiind zona cu cea mai mare densitate de specii de ciuperci din România.

Flora și fauna din jur prezintă atracții deosebite prin frumusețea și varietatea lor.
Biserica_de_lemn_din_Poiana_Botizii-exterioare_(2)
biserica-poiana

Munții Lăpușului (Băiuț): Pe vârful Văratec și la Tăul Văratecului

Traseu: Băiuț – valea Tocila – EM Băiuț – Mina Văratec – Șaua Văratec – vârful Văratec – Tăul Văratecului

Obiectiv: Vârful Văratec (1351 m altitudine), Piatra Văratecului și Tăul Văratecului, din Munții Lăpușului, la NE de Băiuț și la NV de vârful Secu

Localizare: Maramureș, Munții Lăpușului

Itinerar: a) în sezonul cald – Baia Mare – Cavnic – Pasul Rotunda (1080 m) – Strâmbu Băiuț (zona Cavnic Pasul Rotunda – Strâmbu Băiuț închisă iarna din pricina zăpezii mari și blocajelor carosabilului de către avalanșe) – Băiuț ( 52 km ) cu orice autoturism, în continuare până la Mina Văratec sau până în șaua Văratecului – doar cu autovehicule 4×4 b) indiferent de sezon, Baia Mare – Tg. Lăpuș – Lăpuș – Băiuț (80 km) de acolo în continuare spre Mina Văratec în condițiile precizate la punctul a

Saua-Dealului_Poiana-Botizei_Muntii-Lapusului
Varful-Sava-picior-E
WhatsApp Image 2022-11-01 at 12.50.11

Trasee de drumeții pot fi construite în direcțiile Ocna Șugatag - Sighet, Gutâi, Lăpuș- Groși - Țibleș - Botiza - Maramureșul istoric.

Țara Lăpușului

Traseu: Băiuț – Strâmbu Băiuț – Poiana Botizii – Lăpuș – Tg.Lăpuș
Obiectiv: )biserici din Poiana Botizii, biserica din Lăschia (biserica de lemn cu influențe baroce), marnele roșii din Valea Poienii și izvorul pulsatic cu borcut (borviz)
Localizare: zona Băiuț – Lăpuș, Țara Lăpușului
Itinerar: Baia Mare – Cavnic – Strâmbu Băiuț – Poiana Botizii – Lăpuș – Tg. Lăpuș – Copalnic Mănăștur – Lăschia – Baia Sprie – Baia Mare, circa 175 km
Marcaj turistic: –
Tip traseu: circuit auto
Grad dificultate: –
Echipament necesar: lejer, adecvat anotimpului
Lungime și durată: 7 – 8 ore, 175 km
Diferență de nivel: –
Recomandări: harta Cavniciul turistic și împrejurimi (2014), harta Defileul Lăpușului 2012
Avertismente: 
Căi de acces: prin Cavnic și Pasul Rotunda sau prin Tg. Lăpuș – Lăpuș
Mijloace de locomoție: autoturism
Sugestii de cazare: pensiuni din Țara Lăpușului

Vezi mai mult

65-Muntii-Lapusului-varful-Secu-vedere-Poiana-Botizii
104-Poiana-Botizii-biserica-veche

Evenimente Locale

Rock N'Road Weekend Special Edition

Rock N’Road și Primăria Băiuț vă invită ”La capătul lumii”.

Cerul din Ţara Lăpuşului s-a umplut de baloane

După un an de pauză, Maramureşul s-a văzut din nou de sus din baloane cu aer cald.

img

Istoria Băiuțului prin fotografii: povești legate de minerit în care fabulosul se împletește cu pitorescul

Mineritul a însemnat pentru judeţul Maramureş o bună perioadă de timp, bunăstare. Existau mici comunități construite pentru resursele din subteran, comunități privilegiate zeci de ani de pe urma resurselor lor, în care locuitorii trăiau bine de pe urma muncii în mină şi care acum o duc foarte rău.

Masivele colonizari de neamuri germanice “iubitoare de meserii” s-au făcut in zona Cavnic-Băiuț începând cu secolul doisprezece. Germani, slovaci si polonezi s-au pripășit în acest teritoriu al regalității pornind de la statutul de “noi oaspeți” până la statutul de băștinași ai lumii mineritului maramureșean. Schimbarea aceasta de percepție comunitara a durat vreo 300 de ani.

În zona Băiuț, exploatarea filoanelor a început prin botezarea lor si-abia apoi prin munca specifică profesiei. Au apărut filoanele exploatate ca “Petru si Pavel”, “Francisc” ori “Iosif”. Începând cu secolul paisprezece au aparut steampurile si vetrele de topit minereu. Transportul înspre acestea se făcea cu telegutele trase de cai pe sine de lemn.

Imperiul ungar a putut astfel să se înfructe vreme de sute de ani din aurul scos și prelucrat aici. Dacă luam Băiuțul ca zona comunitara dependentă de minerit, e de menționat prima atestare documentara in anul 1630. Se numea Lápos-Bánya. Apoi, la 1854 apare denumirea lui Oláh-Lápos-Bánya sau Baiuta (un soi de mina mai mica).

Anul 1913 aduce numele de Erzsébetbánya, în amintirea proprietăților de aici ale Elisabetei, soția lui Iancu de Hunedoara.

Astăzi, istoria acelei perioade e într-o nemeritata uitare. Zona abundă de istorii legate de minerit, în care fabulosul se împletește cu pitorescul.

Vezi mai mult
21127_10200978393123138_1174005287_n
482522_10200978390203065_1711295656_n
923438_10200978391043086_1367635134_n
946858_10200978390723078_513863960_n

Ultima actualizare: 14:46 | 23.11.2022