Mureșan Bertoti Krisztiana Loredana
Primarul Comunei BăiuțCuvântul Primarului 
Dragi cetățeni ai comunei Băiuț,
Ca sa cunosti localitatea noastra trebuie sa poposesti macar pentru cateva ore sau mai mult, pentru ca ochii tai sa poata fi mangaiati de frumusetea peisajului, auzul tau sa fie stimulat de cantecul pasarilor si murmurul apelor, pentru ca sa te poti bucura de generozitatea naturii din aceasta zona, de ospitalitatea si bunatatea oamenilor locului.
Vă mulțumim că ați ales să ne vizitați!
Ca sa cunosti localitatea noastra trebuie sa poposesti macar pentru cateva ore sau mai mult, pentru ca ochii tai sa poata fi mangaiati de frumusetea peisajului, auzul tau sa fie stimulat de cantecul pasarilor si murmurul apelor, pentru ca sa te poti bucura de generozitatea naturii din aceasta zona, de ospitalitatea si bunatatea oamenilor locului.
Vă mulțumim că ați ales să ne vizitați!
Populație
1990Gospodării
1190Nr. Școli
1Nr. Grădinițe
1Persoane din institutie:
Primar: Krisztiana Mureșan-Bertoti
Viceprimar: Pintea Cecilia
Secretar General: Pop Aurelian
Contabil: Rozenbaum Meda
Viceprimar: Pintea Cecilia
Secretar General: Pop Aurelian
Contabil: Rozenbaum Meda
Proiecte de investiții
| PROIECTE DE INVESTIȚII ÎN DERULARE | SURSA FONDURILOR |
|---|---|
| Modernizare cămine culturale în Comuna Băiuţ, judeţul Maramureş | Fonduri Europene PNDR-FEADR |
| Digitalizarea serviciilor Comunei Băiuţ | Fonduri europene PNRR-Componenta C10 Fondul Local |
| Îmbunătăţirea şi extinderea a sistemului de distribuţie a apei potabile şi de canalizare menajeră din Comuna Băiuţ, judeţul Maramureş. | Fonduri guvernamentale: Programul Naţional Anghel Saligny |
| Înfiinţarea unui centru de colectare a deşeurilor prin aport voluntar în Comuna Băiuţ, judeţul Maramureş | Fonduri europene PNRR – Componenta C3 Managementul deşeurilor |
| Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a Şcolii Gimnaziale Regina Elisabeta Băiuţ | Fonduri europene PNRR – Componenta C15 Educaţie |
| Construire şi dotare centru de zi pentru seniori Regina Elisabeta în Comuna Băiuţ, judeţul Maramureş | Fonduri europene Programul de Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027 |
| Înfiinţare reţea de distribuţie gaze naturale în Comunele Cupşeni, Lăpuş, Suciu de Sus, Băiuţ şi Groşii Ţibleşului | Fonduri guvernamentale – Programul Naţional Anghel Saligny |
| Modernizare sistem de iluminat public în Comuna Băiuţ | Fonduri guvernamentale – Agenţia Fondului pentru Mediu |
| PROIECTE DE INVESTIȚII FINALIZATE | SURSA FONDURILOR |
|---|---|
| Modernizare şi dotare Şcoală Gimnazială Regina Elisabeta în localitatea Băiuţ, judeţul Maramureş | Fonduri guvernamentale – Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2 |
| Asfaltare 1km DC56 Poiana Botizii | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Implementare şi extindere sistem de supraveghere video în Comuna Băiuţ | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Extindere sistem de iluminat stradal pe străzi laterale prin montare corpuri noi | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Realizare vestiare şi grupuri sociale arena de fotbal | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Lucrări amenajări interioare cabinete medicale şi farmacie | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Lucrări de amenajare parcare centru localităţii Băiuţ | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Realizare lemnărie şi garaj Şcoala Regina Elisabeta Băiuţ | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Lucrări de amenajări interioare şi exterioare sediu Primărie | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Lucrări decolmatări şanţuri scurgeri ape pluviale | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Extindere reţea de iluminat public în zona Tocila | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Lucrări de înlocuire conducte reţea de apă în zona Leorda | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Lucrări de reparaţii podeţ în zona Handal | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Lucrări de reparaţii spaţiu sediu Poliţie | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Lucrări de vidanjare şi ecologizare în zona fosei septice din localitatea Băiuţ | Fonduri Naţionale – Buget Local |
| Lucrări de reparaţii la uliţele laterale din localităţile Băiuţ şi Strâmbu Băiuţ | Fonduri Naţionale – Buget Local |
Evenimente locale
Obiective Turistice
Rezervația naturală “Peștera cu Oase” (0,5 ha)
Descoperită în anul 1862 de geologul austriac Franz Posepny, este situată la aprox. 3 km din drumul principal spre satul Poiana Botizii.
Formată în calcare jurasice, cu forme concreționare rezultate prin depunerea bicarbonatului de calciu în urma evaporării apei din soluțiile bicarbonate.
Resturile fosile ale ursului de cavernă "ursus spaeleus" (de unde provine și numele), descoperite aici, dovedesc că rigorile iernii din perioada glaciară pleistocenă s-au manifestat din plin și pe plaiurile acestor munți mici, nu numai în etajele superioare ale masivelor carpatice înalte. Datorită existenței acestor resturi fosile, peștera a fost declarată rezervație speologică de mare interes științific și paleontologic..
Formată în calcare jurasice, cu forme concreționare rezultate prin depunerea bicarbonatului de calciu în urma evaporării apei din soluțiile bicarbonate.
Resturile fosile ale ursului de cavernă "ursus spaeleus" (de unde provine și numele), descoperite aici, dovedesc că rigorile iernii din perioada glaciară pleistocenă s-au manifestat din plin și pe plaiurile acestor munți mici, nu numai în etajele superioare ale masivelor carpatice înalte. Datorită existenței acestor resturi fosile, peștera a fost declarată rezervație speologică de mare interes științific și paleontologic..
Rezervația "Tăul Negru" (Strâmbu Băiuț)
Situată în apropierea izvoarelor Văii Chelementului, este o turbărie oligotrofă în care vegetează planta carnivoră Roua Cerului (Drosera Rotundifolia).
Izvorul mineral pulsatoriu (borcutul) din Poiana Botizii - situat la confluența V. Poienii și V. Cizma, aprox. 3 km nord de centrul localității, a fost descoperit în anul 1969 prin executarea unui foraj de cercetare.
Pulsurile au o periodicitate de 10-12 minute, cu o ridicare a nivelului apei de 30–40 cm (inițial era de peste 1m, un adevarat "gheizer"). Izvorul face parte din aureola mofetică Oaș-Gutâi-Țibleș iar pulsurile sunt datorate acumulării gazelor (CO2 si H2S) în încăperi subterane naturale, până ce presiunea gazelor o depașește pe cea a coloanei de apă, iar prin ieșirea bruscă a gazelor la suprafață este antrenată și coloana de apă minerală.
Izvorul mineral pulsatoriu (borcutul) din Poiana Botizii - situat la confluența V. Poienii și V. Cizma, aprox. 3 km nord de centrul localității, a fost descoperit în anul 1969 prin executarea unui foraj de cercetare.
Pulsurile au o periodicitate de 10-12 minute, cu o ridicare a nivelului apei de 30–40 cm (inițial era de peste 1m, un adevarat "gheizer"). Izvorul face parte din aureola mofetică Oaș-Gutâi-Țibleș iar pulsurile sunt datorate acumulării gazelor (CO2 si H2S) în încăperi subterane naturale, până ce presiunea gazelor o depașește pe cea a coloanei de apă, iar prin ieșirea bruscă a gazelor la suprafață este antrenată și coloana de apă minerală.
Biserica de lemn "Sf. Petru si Pavel" (Poiana Botizii)
Construită în anul 1830. Este o realizare tehnico-materială deosebită, reprezentând chintesența îndelungatei evoluții a civilizației lemnului, caracteristică a acestei regiuni.
Prof. dr. Anișoara Sălăgeanu, renumit micolog din Romania care a descris flora speciilor de ciuperci din întreaga țară, descrie Băiuțul ca fiind zona cu cea mai mare densitate de specii de ciuperci din România.
Flora și fauna din jur prezintă atracții deosebite prin frumusețea și varietatea lor.
Prof. dr. Anișoara Sălăgeanu, renumit micolog din Romania care a descris flora speciilor de ciuperci din întreaga țară, descrie Băiuțul ca fiind zona cu cea mai mare densitate de specii de ciuperci din România.
Flora și fauna din jur prezintă atracții deosebite prin frumusețea și varietatea lor.
Munții Lăpușului (Băiuț): Pe vârful Văratec și la Tăul Văratecului
Traseu: Băiuț – valea Tocila – EM Băiuț – Mina Văratec – Șaua Văratec – vârful Văratec – Tăul Văratecului
Obiectiv: Vârful Văratec (1351 m altitudine), Piatra Văratecului și Tăul Văratecului, din Munții Lăpușului, la NE de Băiuț și la NV de vârful Secu
Localizare: Maramureș, Munții Lăpușului
Itinerar: a) în sezonul cald – Baia Mare – Cavnic – Pasul Rotunda (1080 m) – Strâmbu Băiuț (zona Cavnic Pasul Rotunda – Strâmbu Băiuț închisă iarna din pricina zăpezii mari și blocajelor carosabilului de către avalanșe) – Băiuț ( 52 km ) cu orice autoturism, în continuare până la Mina Văratec sau până în șaua Văratecului – doar cu autovehicule 4×4 b) indiferent de sezon, Baia Mare – Tg. Lăpuș – Lăpuș – Băiuț (80 km) de acolo în continuare spre Mina Văratec în condițiile precizate la punctul a
Obiectiv: Vârful Văratec (1351 m altitudine), Piatra Văratecului și Tăul Văratecului, din Munții Lăpușului, la NE de Băiuț și la NV de vârful Secu
Localizare: Maramureș, Munții Lăpușului
Itinerar: a) în sezonul cald – Baia Mare – Cavnic – Pasul Rotunda (1080 m) – Strâmbu Băiuț (zona Cavnic Pasul Rotunda – Strâmbu Băiuț închisă iarna din pricina zăpezii mari și blocajelor carosabilului de către avalanșe) – Băiuț ( 52 km ) cu orice autoturism, în continuare până la Mina Văratec sau până în șaua Văratecului – doar cu autovehicule 4×4 b) indiferent de sezon, Baia Mare – Tg. Lăpuș – Lăpuș – Băiuț (80 km) de acolo în continuare spre Mina Văratec în condițiile precizate la punctul a
Trasee de drumeții pot fi construite în direcțiile Ocna Șugatag - Sighet, Gutâi, Lăpuș- Groși - Țibleș - Botiza - Maramureșul istoric.
Țara Lăpușului
Traseu: Băiuț – Strâmbu Băiuț – Poiana Botizii – Lăpuș – Tg.Lăpuș
Obiectiv: )biserici din Poiana Botizii, biserica din Lăschia (biserica de lemn cu influențe baroce), marnele roșii din Valea Poienii și izvorul pulsatic cu borcut (borviz)
Localizare: zona Băiuț – Lăpuș, Țara Lăpușului
Itinerar: Baia Mare – Cavnic – Strâmbu Băiuț – Poiana Botizii – Lăpuș – Tg. Lăpuș – Copalnic Mănăștur – Lăschia – Baia Sprie – Baia Mare, circa 175 km
Marcaj turistic: –
Tip traseu: circuit auto
Grad dificultate: –
Echipament necesar: lejer, adecvat anotimpului
Lungime și durată: 7 – 8 ore, 175 km
Diferență de nivel: –
Recomandări: harta Cavniciul turistic și împrejurimi (2014), harta Defileul Lăpușului 2012
Avertismente: –
Căi de acces: prin Cavnic și Pasul Rotunda sau prin Tg. Lăpuș – Lăpuș
Mijloace de locomoție: autoturism
Sugestii de cazare: pensiuni din Țara Lăpușului
Evenimente Locale
Rock N'Road Weekend Special Edition
Rock N’Road și Primăria Băiuț vă invită ”La capătul lumii”.
Cerul din Ţara Lăpuşului s-a umplut de baloane
După un an de pauză, Maramureşul s-a văzut din nou de sus din baloane cu aer cald.
Istoria Băiuțului prin fotografii: povești legate de minerit în care fabulosul se împletește cu pitorescul
Mineritul a însemnat pentru judeţul Maramureş o bună perioadă de timp, bunăstare. Existau mici comunități construite pentru resursele din subteran, comunități privilegiate zeci de ani de pe urma resurselor lor, în care locuitorii trăiau bine de pe urma muncii în mină şi care acum o duc foarte rău.
Masivele colonizari de neamuri germanice “iubitoare de meserii” s-au făcut in zona Cavnic-Băiuț începând cu secolul doisprezece. Germani, slovaci si polonezi s-au pripășit în acest teritoriu al regalității pornind de la statutul de “noi oaspeți” până la statutul de băștinași ai lumii mineritului maramureșean. Schimbarea aceasta de percepție comunitara a durat vreo 300 de ani.
În zona Băiuț, exploatarea filoanelor a început prin botezarea lor si-abia apoi prin munca specifică profesiei. Au apărut filoanele exploatate ca “Petru si Pavel”, “Francisc” ori “Iosif”. Începând cu secolul paisprezece au aparut steampurile si vetrele de topit minereu. Transportul înspre acestea se făcea cu telegutele trase de cai pe sine de lemn.
Imperiul ungar a putut astfel să se înfructe vreme de sute de ani din aurul scos și prelucrat aici. Dacă luam Băiuțul ca zona comunitara dependentă de minerit, e de menționat prima atestare documentara in anul 1630. Se numea Lápos-Bánya. Apoi, la 1854 apare denumirea lui Oláh-Lápos-Bánya sau Baiuta (un soi de mina mai mica).
Anul 1913 aduce numele de Erzsébetbánya, în amintirea proprietăților de aici ale Elisabetei, soția lui Iancu de Hunedoara.
Astăzi, istoria acelei perioade e într-o nemeritata uitare. Zona abundă de istorii legate de minerit, în care fabulosul se împletește cu pitorescul.
Vezi mai mult
Masivele colonizari de neamuri germanice “iubitoare de meserii” s-au făcut in zona Cavnic-Băiuț începând cu secolul doisprezece. Germani, slovaci si polonezi s-au pripășit în acest teritoriu al regalității pornind de la statutul de “noi oaspeți” până la statutul de băștinași ai lumii mineritului maramureșean. Schimbarea aceasta de percepție comunitara a durat vreo 300 de ani.
În zona Băiuț, exploatarea filoanelor a început prin botezarea lor si-abia apoi prin munca specifică profesiei. Au apărut filoanele exploatate ca “Petru si Pavel”, “Francisc” ori “Iosif”. Începând cu secolul paisprezece au aparut steampurile si vetrele de topit minereu. Transportul înspre acestea se făcea cu telegutele trase de cai pe sine de lemn.
Imperiul ungar a putut astfel să se înfructe vreme de sute de ani din aurul scos și prelucrat aici. Dacă luam Băiuțul ca zona comunitara dependentă de minerit, e de menționat prima atestare documentara in anul 1630. Se numea Lápos-Bánya. Apoi, la 1854 apare denumirea lui Oláh-Lápos-Bánya sau Baiuta (un soi de mina mai mica).
Anul 1913 aduce numele de Erzsébetbánya, în amintirea proprietăților de aici ale Elisabetei, soția lui Iancu de Hunedoara.
Astăzi, istoria acelei perioade e într-o nemeritata uitare. Zona abundă de istorii legate de minerit, în care fabulosul se împletește cu pitorescul.
Vezi mai mult
