Cultură

Comuna Băiuț face parte din zona etnografică Țara Lăpușului, zonă cu o bogată tradiție etnografică, care, mai ales în zona rurală, păstrează încă armonios zestrea tradiției maramureșene: arhitectura tradițională specifică, cu porțile sculptate ce poartă cu ele identitatea locului; bisericile și casele de lemn; meșteșugurile tradiționale și meșterii populari.

Gospodăria țărănească a jucat de-a lungul timpului un rol deosebit de important în viața oamenilor și a comunității, asigurându-le mijloacele de trai și sursele de venit. Tradițional, casa și gospodăria erau un semn al avuției propri¬etarului, arătând, în același timp, cât de „gospodar” este acesta, mentalitate care s-a menținut și în prezent, doar formele de manifestare fiind altele.

Gospodăriile tradiționale din Țara Lăpușului sunt caracterizate prin case de dimensiuni reduse, construite din lemn sau chirpici și vopsite în albastru sau văruite. Pentru a se asigura alunecarea stratului gros de zăpadă care este destul de frecvent iarna, acoperișul din șindrilă sau din paie al acestor case este înalt. În interior, aceste case aveau două sau trei încăperi prevăzute cu geamuri mici și ușă scundă pentru a păstra căldura pe timp de iarnă, încăperile având mobilă tradițională din lemn (lavițe, mese, scaune, lăzi pentru haine și blidare) și fiind decorate cu textile tradiționale cusute în casă (ștergare, țoluri, peretare, șterguri, fețe de masă și de pernă cusute cu motive tradiționale). În exterior, gospodăria era prevăzută cu grajd, cotețe și șură, care erau construite aproape de casă, și împrejmuite cu gard, ade¬sea natural, din tufe dese sau împletitură de nuiele.

De asemenea, deși nu la fel de des întâlnite ca în Maramureșul Istoric, porțile maramureșene tradiționale se regăsesc și în peisajul autohton lăpușean. Acestea sunt sculptate în lemn, cu modele ornamentale de o frumusețe și o simbolistică deosebită. Rolul primordial al acestor porți era de a apăra gospodăria și familia de răul văzut și nevăzut și de a-l împiedica să distrugă armonia casei. În plus, poarta sculptată arată statutul social al gospodarului, mai ales că, până în secolul trecut, doar oamenii liberi își puteau străjui curtea cu o astfel de poartă.